Regulile comerciantului de schimb, Comerț - Wikipedia

În acest sens și pentru a promova serviciile la nivelul UE, eficiența și inovarea în domeniul instrumentelor de plată cu cardul, precum regulile comerciantului de schimb operațiunile de plată pe bază de card într-un mediu offline, online sau mobil, este nevoie de claritate juridică și de condiții de concurență echitabile. În plus, ar trebui interzise regulile comerciale și alte condiții dacă acestea nu le permit consumatorilor și comercianților cu amănuntul să aibă acces la informații exacte privind comisioanele plătite pentru operațiunile de plată și, prin urmare, regulile comerciantului de schimb crearea unei piețe interne eficace.

Contextul general Cadrul legislativ și de reglementare pentru plățile de mică valoare în UE a fost dezvoltat în ultimii 12 ani, odată cu introducerea monedei euro care a acționat ca un factor de accelerare. Regulamentul CE nr. Cadrul legislativ și de reglementare este completat prin mai multe investigații și decizii în materie de concurență realizate de Comisie în ultimii ani în temeiul legislației UE în domeniul plăților de mică valoare.

Plățile electronice sigure, eficiente, competitive și regulile comerciantului de schimb reprezintă un element de importanță crucială pentru piața internă a produselor și a serviciilor, având un impact din ce în ce mai mare în contextul mondial actual de trecere de la comerțul fizic la cel electronic.

În acest context, realizarea unei piețe interne pe deplin funcționale în domeniul cardurilor de plată a fost împiedicată de aplicarea pe scară largă a anumitor reguli și practici comerciale restrictive.

Aceste reguli și practici au drept rezultat, de asemenea, o lipsă de informare a consumatorilor și a comercianților cu amănuntul cu privire la costurile și la stabilirea prețurilor aferente operațiunilor, ceea ce generează rezultate ale pieței sub nivelul optim, printre care se numără și prețurile ineficiente. Una dintre principalele practici care împiedică realizarea unei piețe integrate este utilizarea pe scară largă a sistemelor cvadripartite, care reprezintă cel mai frecvent tip de sisteme de carduri în care se aplică așa-numitele comisioane interbancare multilaterale CIM.

Acestea sunt comisioane interbancare stabilite la nivel colectiv, de obicei, între prestatorii de servicii de plată acceptanți și prestatorii de servicii de plată emitenți care aparțin unui anumit sistem. Aceste comisioane interbancare plătite de prestatorii de servicii de plată acceptanți fac parte din comisioanele pe care aceștia le impun comercianților comisioane de servicii percepute comercianțilorcare, la rândul lor, le transferă către consumatori.

Contact Conținut relevant Cu toate acestea, chiar și cu aplicarea noului Acord comercial și de cooperare UE-Marea Britanie, există schimbări majore începând cu 1 ianuarie La această dată, Marea Britanie a părăsit piața unică și uniunea vamală cu UE, iar dreptul UE, precum și toate politicile și acordurile încheiate nu mai sunt aplicabile. Astfel, libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului între Marea Britanie și UE s-a încheiat. Pentru a-și păstra relația comercială reciproc avantajoasă, ca parte dintr-un parteneriat economic mai larg, cele două părți au convenit ca relațiile comerciale dintre ele să se desfășoare fără taxe vamale sau contingente și să fie aplicabile mecanisme de reglementare și de cooperare vamală, precum și dispoziții care să asigure condiții echitabile pentru o concurență deschisă și loială. Deși prevederile noului Acord între UE și Marea Britanie nu se apropie de nivelul de cooperare existent între cele două părți în perioada în care Marea Britanie a fost membru al UE, acesta oferă o bază solidă pentru păstrarea relațiilor comerciale în viitor.

Prin urmare, comisioanele interbancare ridicate plătite de către comercianți determină creșterea prețurilor finale ale bunurilor și serviciilor plătite de toți consumatorii. În practică, scopul concurenței dintre sistemele de carduri pare să fie, în special, acela de a convinge, în măsura posibilităților, cât mai mulți prestatori de servicii de plată emitenți să emită carduri, ceea ce duce, de obicei, la creșterea comisioanelor, mai degrabă decât la reducerea acestora, situație care contrastează cu efectul obișnuit de disciplină a prețurilor pe care îl produce concurența într-o economie de piață.

În prezent, în UE nu este în vigoare nicio legislație care să reglementeze comisioanele interbancare, cu excepția Danemarcei, în mod indirect, care reglementează comisioanele de servicii percepute comercianților pentru operațiunile efectuate în prezența ambelor părți.

Cu toate acestea, numeroase regulile comerciantului de schimb naționale de concurență, printre care se numără cele din Regatul Unit, Germania și Italia, au inițiat proceduri care sunt în curs de desfășurare pentru aplicarea dreptului concurenței în această privință. De asemenea, o serie de state membre, inclusiv Polonia, Ungaria, Regatul Unit și Italia, sunt pe cale să adopte acte legislative. Efectele asupra regulile comerciantului de schimb Creșterile prețurilor provocate de comisioanele interbancare sunt prejudiciabile pentru consumatori, care nu sunt în general conștienți de comisioanele plătite de comercianți pentru instrumentul de plată pe care îl utilizează.

În același timp, o serie de practici de stimulare aplicate de către prestatorii de servicii de plată emitenți [cum ar fi vouchere de călătorie, bonusuri, rabaturi, refuzuri la plată charge backsasigurări gratuite etc. Regulile aplicate de sistemele de plăți cu cardul și practicile puse în aplicare de prestatorii de servicii de plată tind să mențină situația în care comercianții și consumatorii nu sunt conștienți de diferențele între comisioane și să reducă transparența pieței, de exemplu prin combinarea comisioanelor sau prin interzicerea posibilității comercianților de a alege o marcă de card mai ieftină pentru cardurile co-branded sau de a-i orienta pe consumatori către utilizarea unor astfel de carduri mai ieftine.

Chiar și atunci când comercianții sunt conștienți regulile comerciantului de schimb diferențele de costuri, regulile aplicate de sistemele de plăți îi împiedică adesea pe aceștia să acționeze în vederea reducerii comisioanelor. Rezultatul acestor comisioane stabilite la nivel colectiv și al măsurilor care reduc transparența constă în faptul că băncile nu sunt puse în concurență în ceea ce privește această componentă a comisioanelor lor, ceea ce generează creșterea prețurilor de vânzare cu amănuntul pentru consumatori, inclusiv pentru consumatorii care nu plătesc cu cardul sau care plătesc prin carduri cu comisioane reduse.

De fapt, această categorie de consumatori subvenționează utilizarea, de obicei de către alți consumatori mai bogați, a unor mijloace de plată mai scumpe prin intermediul prețurilor de vânzare cu amănuntul mai ridicate. Pe lângă limitarea opțiunilor în ceea ce privește prestatorii de servicii de plată, reducerea inovării și creșterea prețurilor pentru serviciile de plată, comisioanele interbancare pun sub semnul întrebării politica aplicată de Comisie în vederea promovării și a facilitării utilizării plăților electronice în beneficiul consumatorilor[1].

În cele din urmă, lipsa de opțiuni în ceea ce privește alegerea prestatorilor de servicii de plată, inclusiv la nivel paneuropean, îi împiedică efectiv pe consumatori să profite pe deplin de toate beneficiile regulile comerciantului de schimb de piața internă, în special în ceea ce privește comerțul electronic.

Efectele asupra pieței interne În prezent, există o gamă foarte largă de comisioane interbancare aplicate în cadrul sistemelor naționale și internaționale de plăți cu cardul, ceea ce are drept rezultat fragmentarea pieței și îi împiedică pe comercianții cu amănuntul și pe consumatori să se bucure de beneficiile unei piețe interne a bunurilor și serviciilor.

Chiar dacă se iau în considerare numai sistemele internaționale de plăți cu cardul, comisioanele interbancare diferă cu un factor de multiplicare de până la 10, ceea ce generează diferențe substanțiale între costurile suportate de comercianții cu amănuntul din țările respective. Ca urmare a diferențelor mari între comisioanele aplicate în diversele state membre, comercianții cu amănuntul se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în conceperea unei strategii de prețuri la nivelul UE pentru produsele și serviciile lor, atât în mediul online, cât și offline, în detrimentul consumatorilor.

Acest lucru împiedică băncile acceptante să își ofere cu succes serviciile la nivel transfrontalier și nu le permite comercianților cu amănuntul să își diminueze costurile legate de plăți în beneficiul consumatorilor.

Efectele asupra intrării pe piață Comisioanele interbancare limitează, de asemenea, intrarea pe piață a prestatorilor de servicii de plată emitenți deoarece funcționează ca un prag minim care îi determină pe prestatorii de servicii de plată emitenți să emită carduri de plată sau alte instrumente de plată, cum ar fi soluțiile de plată online și de pe dispozitive mobile, care sunt oferite de întreprinderile nou-intrate pe piață.

De asemenea, intrarea pe piață a actorilor paneuropeni rămâne foarte dificilă deoarece există diferențe considerabile între comisioanele interbancare naționale aplicate în statele membre ale UE, iar întreprinderile nou-intrate pe piață ar trebui să ofere comisioane interbancare cel puțin comparabile cu cele existente pe fiecare piață pe care doresc să pătrundă.

Acest lucru are un impact asupra viabilității modelului lor de afaceri, afectând, printre altele, potențialul acestora de a realiza economii de scară și de gamă.

Aceasta explică, de asemenea, de ce în mai multe state membre sistemele naționale de carduri în mod normal, mai ieftine tind să dispară. Prin urmare, barierele la intrare create de comisioanele interbancare pentru soluțiile de plată online și de pe dispozitive mobile au drept rezultat și un nivel de inovare mai scăzut.

Astfel cum s-a menționat anterior, în prezent nu există nicio legislație de reglementare a comisioanelor interbancare în UE, cu excepția Danemarcei care le reglementează indirect. Cu toate acestea, numeroase autorități naționale de concurență au inițiat proceduri care sunt în prezent în curs de desfășurare pentru aplicarea dreptului concurenței în această privință. De asemenea, mai multe state membre sunt pe cale să adopte legislație în acest domeniu.

Diferențele dintre calendarele procedurilor naționale regulile comerciantului regulile comerciantului de schimb schimb ale legislației preconizate riscă să producă o fragmentare și mai mare a pieței. Prin urmare, prezentul regulament propune crearea unor norme comune aplicabile comisioanelor interbancare în Uniunea Europeană, prin introducerea unor niveluri maxime ale comisioanelor pentru operațiunile efectuate cu carduri de plată care sunt utilizate pe scară largă de consumatori, fiind astfel greu de refuzat sau de suprataxat de către comercianții cu amănuntul.

Prin urmare, consumatorii și comercianții cu amănuntul ar trebui să beneficieze de o gamă mai largă de prestatori de servicii de plată atât noi, cât și tradiționaliinclusiv la nivel paneuropean. În plus, regulamentul va propune măsuri de asigurare a transparenței pentru a permite comercianților cu amănuntul și consumatorilor să fie mai bine informați atunci când își regulile comerciantului de schimb instrumentele de plată.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Această inițiativă va completa cadrul legal existent în domeniul serviciilor de plată în UE, în special în ceea ce privește realizarea unei piețe interne a plăților și migrarea către instrumentele de plată paneuropene. Această directivă, care este în curs de revizuire în același timp cu pregătirea prezentei propuneri, creează cadrul general privind plățile în UE. Aceasta este completată de mai multe regulamente, cum ar fi Regulamentul CE nr.

În plus față de cadrul legislativ, în ultimii 20 de ani, Comisia Europeană și autoritățile naționale din domeniul concurenței au inițiat o serie de proceduri antitrust care vizează combaterea practicilor anticoncurențiale pe piața cardurilor de plată. Hotărârea Tribunalului din mai [3] a confirmat concluziile Comisiei prezentate în Decizia sa privind MasterCard din decembrie [4], potrivit cărora CIM-urile restrâng concurența deoarece determină creșterea costului de acceptare a cardurilor pentru comercianți, fără a aduce beneficii pentru consumatori.

Tribunalul a respins argumentul potrivit căruia CIM-urile sunt indispensabile pentru funcționarea unui sistem de plăți cu cardul. Pentru a răspunde îngrijorărilor legate de concurență, Comisia a acceptat angajamentele asumate de Visa și de MasterCard în vederea aplicării unor CIM-uri mai reduse pentru operațiunile transfrontaliere și pentru anumite operațiuni naționale.

ÎnVisa Europe și-a asumat, de asemenea, angajamente în ceea ce privește operațiunile transfrontaliere efectuate cu carduri de credit pentru anumite țări în care comisioanele respective sunt stabilite de Visa Europe, precum și în ceea ce privește regulile de acceptare transfrontalieră.

În mai multe state membre, inclusiv în Polonia, Ungaria, Italia, Letonia, Regatul Unit, Germania și Franța, sunt în curs de desfășurare proceduri în domeniul concurenței. De exemplu, autoritatea franceză în domeniul concurenței a conferit un caracter obligatoriu angajamentelor asumate de Groupement des Cartes Bancaires - sistemul național de carduri - la 7 iulie de a-și reduce comisioanele interbancare la niveluri echivalente celor acceptate de Visa și MasterCard pentru operațiunile transfrontaliere.

Deși nu există legislație în vigoare cu privire la comisioanele interbancare cum poți câștiga bani cadrul UE, cu excepția Danemarcei, în mod indirect[5], o serie de state membre, printre care Polonia, Ungaria, Regatul Unit și Italia, sunt pe cale să adopte legislație în acest domeniu.

În Ungaria, este în curs de dezbatere o propunere legislativă care ar plafona comisioanele interbancare naționale pentru cardurile de credit și de debit la nivelul corespunzător acestora pentru operațiunile transfrontaliere, Banca Centrală a Ungariei fiind responsabilă de calcularea acestor comisioane.

În Italia, un proiect regulile comerciantului de schimb decret al Ministerului economiei și finanțelor a fost publicat pentru consultare în decembrie ; acesta se concentrează pe limitarea combinării comisioanelor, pe comparabilitatea comisioanelor interbancare și pe comisioanele de servicii percepute comercianților, deoarece acestea din urmă ar trebui să țină seama de volumul operațiunilor și ar trebui să fie mai mici pentru plățile cu valoare scăzută.

În Regatul Unit, guvernul propune includerea sistemelor de plăți în domeniul de aplicare al reglementării economice, prin instituirea unei autorități de reglementare pentru sistemele de plăți de mică valoare care să se concentreze pe concurență, după modelul autorităților existente în sectorul utilităților[6]. Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii Obiectivele propunerii sunt coerente cu politicile și obiectivele urmărite de Uniune.

În primul rând, acestea vor îmbunătăți funcționarea pieței interne a serviciilor de plată și, în general, toate bunurile și serviciile în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor europene.

Noi reguli pentru comerțul de bunuri cu Marea Britanie aplicabile din ianuarie 2021

În al doilea rând, acestea sprijină în general celelalte politici ale Uniunii, în special politica în domeniul concurenței prin stabilirea unor obligații, drepturi și oportunități egale pentru toți actorii de pe piață și prin facilitarea prestării de servicii de plată la nivel transfrontalier, regulile comerciantului de schimb ce sporește gradul de concurență.

În evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere s-a ajuns la concluzia că măsurile propuse vor promova integrarea pieței pentru consumatori și comercianți, vor favoriza intrarea pe piață a actorilor paneuropeni și vor avea drept rezultat sporirea securității juridice în ceea ce privește modelele de afaceri pentru sistemele de carduri existente și pentru cele nou-intrate pe piață.

În ciuda hotărârii Tribunalului care confirmă evaluarea Comisiei potrivit căreia CIM-urile, astfel cum sunt aplicate în cadrul sistemului MasterCard, limitează concurența și nu produc o eficiență sporită care să compenseze prejudiciile cauzate comercianților și consumatorilor, sistemele internaționale și naționale de carduri care își desfășoară activitatea în UE nu par dispuse, în momentul actual, să își ajusteze în mod proactiv practicile pentru a se conforma normelor europene și naționale în materie de concurență.

Deși autoritățile naționale de concurență abordează, în strânsă cooperare cu Comisia, această problemă, este posibil ca aplicarea normelor în domeniul concurenței regulile comerciantului de schimb calendare și proceduri diferite să producă rezultate suficient de complete și de oportune pentru a stimula integrarea pieței și inovarea, care reprezintă elemente necesare pentru asigurarea competitivității pieței europene a plăților la nivel mondial. Prin urmare, ținând seama de normele UE în materie de concurență regulile comerciantului de schimb de experiența Comisiei în cazurile de concurență din cele mai rapide câștiguri și cea mai fiabilă investiție plăților, prezenta propunere are drept obiectiv să ofere claritate juridică pentru a asigura un grad eficace de integrare și concurență, consolidând astfel bunăstarea economică pentru toate părțile interesate relevante și în special pentru consumatori.

Prin facilitarea tranzacțiilor economice pe teritoriul UE, aceasta contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor mai generale ale Strategiei UE Comisia a primit peste de răspunsuri la această consultare publică.

Din răspunsurile amănunțite ale părților interesate[8] au reieșit informații relevante privind anumite evoluții recente și eventualele modificări care se impun în ceea ce privește cadrul de plăți existent.

La 4 maia avut loc o audiere publică la care au participat aproximativ de părți interesate. Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare Procesul de consultare a permis identificarea unor mesaje-cheie legate de domeniul de aplicare al prezentului regulament. Toate categoriile de părți interesate și-au exprimat în mod constant acordul cu privire la necesitatea de a asigura o mai mare claritate juridică privind comisioanele interbancare multilaterale CIM.

Acest lucru a fost regulile comerciantului de schimb de prestatorii de servicii de plată drept un element extrem de important din perspectiva cazurilor de concurență inițiate la nivel european și național. În al doilea rând, comercianții în special, dar și părți interesate din alte categorii au semnalat obstacolele în calea acceptărilor transfrontaliere care trebuie eliminate pentru a permite apariția unei veritabile piețe unice regulile comerciantului de schimb serviciilor de plată.

S-a exprimat, de asemenea, un interes ridicat pentru discuțiile pe tema regulilor comerciale, deși punctele de vedere au tendință linie inversare tendință tendința să fie diferite în funcție de categoriile de părți interesate.

Prestatorii de servicii de plată și reprezentanții sistemelor de carduri au considerat că diferențele substanțiale între CIM-urile aplicate în diversele țări și pentru plățile transfrontaliere efectuate în cadrul aceluiași sistem de carduri nu sunt problematice și nu împiedică, în opinia lor, integrarea pieței. Pe de altă parte, comercianții, organizațiile consumatorilor și anumiți prestatori de servicii de plată din afara sistemului bancar au considerat că aceste diferențe nu sunt justificate și că ar trebui să se aplice aceleași CIM-uri pentru operațiunile de plată naționale regulile comerciantului de schimb transfrontaliere, precum și de la un stat membru la altul.

Autoritățile publice au considerat că CIM-urile ar trebui să fie armonizate în vederea creării unei piețe integrate.

Personalizare KPMG

Prestatorii de servicii de plată au părut să se opună unei inițiative de reglementare a comisioanelor interbancare, afirmând că acest lucru ar duce la costuri mai mari pentru deținătorii de carduri și la o situație în care comercianții cu amănuntul nu transferă beneficiile consumatorilor. Pe de altă parte, comercianții cu amănuntul au considerat că CIM-urile produc o concurență inversată care favorizează cele mai scumpe mijloace de plată și ridică bariere la intrarea pe piață, creând în același timp riscul unui efect de contaminare de la plățile cu cardul la plățile pe internat și de pe dispozitive mobile.

Cele mai multe organizații ale consumatorilor au susținut analiza comercianților în legătură cu efectele negative ale CIM-urilor asupra concurenței și a bunăstării consumatorilor, însă și-au exprimat preocuparea că reducerea CIM-urilor ar putea duce la creșterea taxelor de administrare a cardurilor și a altor costuri pentru consumatori.

Autoritățile de concurență au susținut necesitatea de a acționa în vederea reducerii CIM-urilor, în special pentru sistemele de plată cvadripartite care prezintă o anumită maturitate. Alte autorități publice au avut păreri împărțite. În ceea ce privește acceptarea transfrontalieră, majoritatea sistemelor de plăți și a prestatorilor de servicii de plată au considerat că este necesar să se armonizeze standardele și normele locale, în timp ce comercianții și consumatorii au regulile comerciantului de schimb de acord că există numeroase obstacole locale în calea acceptării transfrontaliere.

Spre deosebire de prestatorii de servicii de plată și de reprezentanții sistemelor de plăți, comercianții au sprijinit soluțiile care presupun o reglementare mai degrabă decât măsurile de standardizare prin autoreglementare.

Necesitatea impunerii unei obligații de autorizare prealabilă pentru acceptarea transfrontalieră a fost susținută numai de prestatorii de servicii de plată și de sistemele de carduri tradiționale. În ceea ce privește regulile comerciale, nu s-a ajuns la un consens cu privire la beneficiile și la necesitatea de a reglementa orientarea consumatorilor și la regula privind acceptarea tuturor cardurilor, care îi obligă pe comercianți să accepte toate cardurile cu aceeași marcă dacă acceptă o categorie de carduri cu marca respectivă.

Majoritatea reprezentanților sistemelor de plăți și a prestatorilor regulile comerciantului de schimb servicii de plată au fost în favoarea menținerii statu-quo-ului, în timp ce comercianții, consumatorii, autoritățile din domeniul concurenței și majoritatea autorităților publice au regulile comerciantului de schimb opțiunea de a permite comercianților, prin reglementări, să îi orienteze pe consumatori către utilizarea celui mai ieftin mijloc de plată, deși consumatorii au fost împotriva suprataxării.

Eliminarea regulii de acceptare a tuturor cardurilor a fost respinsă de prestatorii de servicii de plată și de sistemele de plăți, dar a fost susținută, cu condiția reglementării, de către alte părți interesate, care au considerat că acest lucru le-ar permite comercianților să accepte numai mijloacele de plată mai ieftine și ar avea un impact pozitiv asupra concurenței; consumatorii au adoptat o poziție mai precaută în această privință.

Majoritatea părților interesate au susținut interzicerea combinării comisioanelor de servicii percepute comercianților cu amănuntul, prestatorii de servicii de plată și sistemele de carduri fiind de părere că diferențierea comisioanelor a fost deja pusă în aplicare în urma acțiunilor întreprinse de MasterCard și a angajamentelor asumate de Visa.

O prezentare detaliată a punctelor de vedere ale părților interesate și ale statelor membre în ceea ce privește comisioanele interbancare poate fi consultată în raportul privind răspunsurile colectate în urma consultării publice cu privire la cartea verde[10].

În raportul elaborat din proprie inițiativă în ceea ce privește cartea verde, Parlamentul European a confirmat obiectivele și obstacolele în calea integrării care au fost identificate în cartea verde și a solicitat măsuri legislative în mai multe domenii legate de plățile cu cardul, sugerând în același timp o abordare mai prudentă în ceea ce privește plățile pe internet și de pe dispozitive mobile din cauza maturității mai reduse a acestor piețe.

Mai mult, Parlamentul European a adoptat o poziție fermă în favoarea asigurării unui grad mai ridicat de claritate în ceea ce privește comisioanele interbancare și regulile comerciantului de schimb exprimat în favoarea unei abordări progresive care să ducă la interzicerea comisioanelor interbancare prin reglementare.

Navigation menu

Evaluarea impactului Comisia a efectuat o evaluare a impactului, menționată în programul de lucru și elaborată în consultare cu BCE. Evaluarea impactului a abordat în același timp opțiunile de revizuire a Directivei privind serviciile de plată și de reglementare a comisioanelor interbancare multilaterale.

Evaluarea abordează problema concurenței ineficiente pe piața plăților cu cardul și a plăților pe bază de card, care generează rezultate ale pieței sub nivelul optim și comisioane relativ ridicate, care sunt transferate comercianților și, apoi, consumatorilor.

În acest context, regulile comerciantului de schimb evidențiate, de asemenea, aspectele legate de integrarea redusă a piețelor paneuropene, posibilitățile reduse de intrare pe piață a unor noi actori paneuropeni, dispariția sistemelor de carduri naționale în general, mai ieftine și inovarea limitată.

Regulile de întoarcere a produselor corespunzătoare și necorespunzătoare Regulile de întoarcere a produselor corespunzătoare și necorespunzătoare Care sunt regulile de întoarcere a produselor corespunzătoare și necorespunzătoare? Produsele pe care le procurăm pot avea anumite defecte sau, pur și simplu, nu mai corespund necesităților noastre. Cum trebuie să procedăm în aceste situații și care sunt drepturile noastre de consumator prevăzute de legislație puteți afla din următoarea informație. Care sunt drepturile consumatorilor în cazul produselor corespunzătoare?

Comisioanele interbancare sunt identificate drept un factor important care explică aceste evoluții. Diferențele mari dintre nivelurile comisioanelor interbancare aplicate în diferitele state membre constituie, de asemenea, un obstacol în calea integrării pieței. Prin urmare, aceste plafoane stimulează utilizarea unor instrumente de plată eficiente prin promovarea cardurilor care oferă cele mai mari beneficii în cadrul operațiunii, evitând, în același timp, comisioanele disproporționate percepute regulile comerciantului de schimb, care ar impune costuri ascunse pentru ceilalți consumatori.

Comisioanele excesive ar putea fi generate, de asemenea, de acordurile colective privind comisioanele interbancare, deoarece comercianții sunt reticenți să refuze instrumentele de plată costisitoare din teamă să nu piardă clienți.

De asemenea, aceste plafoane iau în considerare nivelurile propuse de sistemele de carduri Visa Europe, MasterCard, Groupement cartes bancaires în cadrul Jeton VK din domeniul concurenței, care sunt acceptate de autoritățile de concurență fără să necesite acțiuni suplimentare.

Concluzia evaluării este că cea mai avantajoasă opțiune pare a fi o combinație între: · o serie de măsuri menite să îmbunătățească funcționarea eficace a pieței, care să cuprindă limitarea regulii privind acceptarea tuturor cardurilor și posibilitatea comercianților de a determina alegerea unei anumite mărci de card la punctul de vânzare pentru toate cardurile și pentru toate operațiunile efectuate pe bază de card care sunt executate prin sisteme de plăți cvadripartite și · plafonarea nivelului comisioanelor interbancare pentru operațiunile transfrontaliere efectuate cu carduri de credit de consum și carduri de debit de consum într-o primă etapă și, într-o a doua etapă, plafonarea nivelului comisioanelor interbancare aplicate și pentru operațiunile naționale efectuate cu carduri de credit de consum și carduri de debit de consum.

Evaluarea impactului și anexa la aceasta oferă, de asemenea, o explicație detaliată a altor măsuri propuse în regulament în vederea asigurării transparenței pieței și a funcționării eficace a acesteia, printre care se numără eliminarea măsurilor care împiedică orientarea consumatorilor, autorizarea identificării cardului, cuplarea mărcilor, obligația prestatorilor de servicii de plată de a emite facturi beneficiarilor plății și impunerea diferențierii comisioanelor.

Aceste măsuri generale de asigurare a transparenței propuse în regulile comerciantului de schimb regulament ar trebui să ducă la o piață mai eficace pentru toate cardurile de plată și operațiunile pe bază de card din cadrul modelelor de sisteme de carduri cvadripartite. Acest lucru este valabil în regulile comerciantului de schimb ce privește cardurile de debit de consum și cardurile de credit de consum.

Deși este posibil ca impactul acestor măsuri să se limiteze la marii comercianți, acestea ar contribui la integrarea pieței și ar putea, asemenea dispoziției echivalente prevăzute în Regulamentul privind termenele-limită pentru SEPA, să producă regulile comerciantului de schimb href="http://hegymaszas.ro/opiune-binar-islam.php">opțiune binară islam efect de reglementare și de convergență a nivelului comisioanelor interbancare aplicate într-un context exclusiv național.

Cu toate acestea, pe termen mai lung, micii comercianți cu amănuntul ar trebui să poată beneficia, de asemenea, în mod direct de măsurile de eficientizare a comisioanelor interbancare și de condițiile de concurență echitabile de care ar beneficia prestatorii de servicii de plată.

ACTE AUTO - Cum vinzi/cumperi o masină in ROMÂNIA?

Prin urmare, după o perioadă de tranziție, reglementarea comisioanelor interbancare pentru cardurile de consum ar trebui extinsă pentru a acoperi și comisioanele interbancare pentru operațiunile efectuate pe piața națională. În prezent, în opt state membre ale UE nu se aplică niciun comision sau se aplică comisioane interbancare foarte scăzute pentru operațiunile efectuate cu carduri de debit.

Acest lucru nu are niciun efect negativ semnificativ asupra emiterii și utilizării de carduri, ci, dimpotrivă, aceste state membre tind să fie cele în regulile comerciantului de schimb se înregistrează nivelul cel mai ridicat de emitere și de utilizare a cardurilor. În momentul de față este deja foarte rar întâlnită situația în care se deschide un cont de plăți fără a dispune de un card, ceea ce generează, în regulile comerciantului de schimb, economii de costuri semnificative pentru prestatorii de servicii de plată.

În plus, propunerea de directivă[11] care vizează, printre altele, accesul la un cont de plăți cu funcționalități de bază propune ca statele membre să asigure că un cont de plăți cu funcționalități de bază include operațiuni de plată inclusiv operațiuni de plată online prin intermediul unui card de plată.

Pentru a permite micilor comercianți cu amănuntul să beneficieze direct de măsurile care duc la comisioane interbancare mai eficiente și la condiții de concurență echitabile pentru prestatorii de servicii de plată, ar fi necesar să se reglementeze, de asemenea, comisioanele legate de cardurile de consum la nivel național. În scopul de a evita orice discriminare între micii și marii comercianți cu amănuntul, aceștia din urmă fiind în măsură să beneficieze mai ușor de acceptarea transfrontalieră, se propune extinderea, într-o a doua etapă, a plafoanelor propuse în prima etapă pentru operațiunile transfrontaliere la operațiunile naționale efectuate cu carduri de credit.

Cu toate acestea, Comisia consideră că maturitatea piețelor din SEE, în special în ceea ce privește emiterea și utilizarea cardurilor de debit, trebuie analizată în continuare și trebuie confirmată absența necesității de a percepere comisioane interbancare ca măsuri de stimulare în acest sens.

• This section does not cite any sources.
• Câștigând bani stând pe site
• Тем не менее было бы несправедливо считать, что разницы между полами больше .
• Действительно, некогда человечество занимало пространство, бесконечно превосходящее этот город.
• Merchant account - Wikipedia

În general, plafonarea comisioanelor interbancare le-ar permite comercianților cu amănuntul să beneficieze de comisioane mai mici, ceea ce ar genera economii, dintre care o parte ar fi transferate consumatorilor. Consumatorii plătesc deja, prin integrarea comisioanelor interbancare prin intermediul comisioanelor tendință de tranzacționare tranzacționare servicii percepute comercianților în prețurile de vânzare cu amănuntul, iar băncile sunt mai puțin dispuse să transfere beneficiile obținute din comisioanele interbancare către deținătorii de conturi decât ar fi dispuși comercianții cu amănuntul să transfere beneficii către clienții lor, dat fiind nivelul mai scăzut al concurenței în sectorul bancar și lipsa actuală de mobilitate a consumatorilor în sectorul serviciilor bancare de retail.

Prin urmare, transferurile realizate de comercianți ar trebui să fie mai importante, în orice caz, decât cele realizate de bănci. În Australia, după intervenție, investiție în viză bitcoin estimat o reducere de 0,67 aud pe achiziție și de 77,19 aud pe cont în fiecare an.

Va fi întotdeauna greu să se asocieze variația unui anumit factor economic cu cea a unui anumit preț pentru un produs sau un serviciu comercializat într-un anumit punct de vânzare cu amănuntul. Totuși, acest lucru nu înseamnă că, în prezent, costurile pe care le suportă comercianții cu amănuntul ar fi transferate automat consumatorilor de către băncile acestora.

Prin natura lor, sistemele de plată sunt complexe: banca deținătorului unui card interacționează cu deținătorul cardului, banca comerciantului interacționează cu comerciantul, iar ambele bănci sunt, în principiu, în concurență cu alte bănci și sunt supuse unor circumstanțe de piață diferite în ceea ce privește comportamentul acestora față de clienții lor respectivi.

Prin urmare, plafonarea regulile comerciantului de schimb interbancare ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra acceptării cardurilor, ceea ce poate avea, de asemenea, pe baza efectelor de scară, o influență pozitivă asupra emiterii de carduri. În majoritatea țărilor, o scădere a comisioanelor interbancare ridicate pare să fie asociată, în general, cu o acceptare mai largă a cardurilor și se pare că în țările cu un nivel scăzut al comisioanelor interbancare utilizarea regulile comerciantului de schimb este mai răspândită.

Danemarca este una din țările cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu operațiuni pe cap de locuitor și cu un sistem de carduri de debit în care comisioanele interbancare sunt zero. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru sistemele internaționale: în Elveția, Maestro nu aplică niciun comision interbancar și este principalul sistem de carduri de debit. În Țările de Jos, se constată o regulile comerciantului de schimb pe scară largă și din ce în ce mai răspândită de utilizare și acceptare a cardurilor, care înlocuiește utilizarea de numerar.

În paralel, volumul și valoarea operațiunilor efectuate cu cardul a crescut, conform datelor oficiale provenite de la Banca Centrală a Spaniei[12]. Astfel cum s-a arătat mai sus, sistemele naționale care nu percep comisioane interbancare se caracterizează, de asemenea, prin cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor date provenite de la BCE ; Regatul Unit și Suedia aplică, de asemenea, comisioane interbancare relativ scăzute.

Impactul global al reducerii comisioanelor interbancare asupra veniturilor prestatorilor de servicii de plată emitenți și acceptanți este greu de estimat, întrucât creșterile volumelor operațiunilor efectuate cu cardul prin creșterea nivelului de acceptare și economiile realizate de prestatorii de servicii de plată în ceea ce privește gestionarea de numerar ar putea compensa, cel puțin parțial, pierderile provocate de plafonarea comisioanelor interbancare. Alte economii de costuri ar putea rezulta din numărul mai redus de retrageri de numerar de regulile comerciantului de schimb bancomate și din valorile mai limitate ale comisioanelor interbancare care trebuie plătite, în mod normal, băncilor acceptante care gestionează bancomatele.

Prin urmare, nu este evident că aceste măsuri ar duce la scăderea veniturilor băncii emitente. În ceea ce privește viabilitatea, un sistem de carduri de debit care nu percepe niciun comision interbancar pare să fie perfect viabil din punct de vedere comercial, fără ca acest lucru să ducă la creșterea costurilor aferente conturilor curente pentru consumatori.

Danemarca, de exemplu, dispune de un sistem național de carduri de debit cu comision zero, în timp ce deținătorul unui cont plătește în medie comisioane de cont curent cu mult sub media UE. În mod similar, în Elveția principala rețea de carduri de debit este Maestro care face parte din MasterCardcare nu percepe niciun CIM.