Exemplu de raport de independență financiară cu concluzii

Introducere 1. În conformitate cu mandatul care i-a fost încredinţat de către Comitetul de Miniştri, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni CCJE a elaborat prezentul aviz cu privire la prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor. Corupţia în rândul judecătorilor este una din principalele ameninţări pentru societate şi pentru modul de funcţionare a unui stat democratic.

Aceasta subminează integritatea judiciară care este o caracteristică fundamentală a statului de drept şi una dintre valorile pe care se bazează Consiliul Europei. Integritatea judiciară este principala condiţie pentru un sistem naţional de exemplu de raport de independență financiară cu concluzii eficient, eficace şi imparţial. Ea este strâns legată de conceptul de independenţă judiciară, care garantează integritatea, în timp ce integritatea consolidează independenţa.

Integritatea judiciară a devenit cu atât mai importantă astăzi, în contextual numeroaselor atacuri asupra sistemului judiciar. Din păcate, de multe ori corupţia rămâne o realitate în multe State membre,  afectând în mod negativ încrederea publicului în sistemul judiciar şi astfel în întregul sistem politic [1].

Judecătorii poartă responsabilitatea identificării şi reacţiei la actele de corupţie, precum şi a supravegherii conduitei judiciare. CCJE doreşte să se axeze pe poziţia judecătorilor, în calitatea lor exemplu de raport de independență financiară cu concluzii, cu privire la modurile în care aceştia pot asigura integritatea judiciară faţă de tentativele de a corupe sistemul judiciar și rolul judecătorilor în lupta împotriva corupţiei.

S-a ţinut cont de asemenea de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei Avizul ţine cont de asemenea de Rezoluţia 97 24 privind cele douăzeci de principii directoare pentru lupta împotriva corupţiei şi de Recomandarea Rec 10 privind tendință de tranzacționare tranzacționare de conduită pentru funcţionarii publici, precum şi de Rezoluţia Adunării ParlamentareRezoluţiaRecomandarea şi Recomandarea privind corupţia judiciară.

Prin urmare, unul dintre rolurile prezentului Aviz este de a identifica puncte comune şi de a soluţiona eventualele decalaje. Acest lucru înseamnă în acelaşi timp şi că adesea nu există soluţii unice, precum şi faptul că pentru statele membre unele recomandări vor exemplu de raport de independență financiară cu concluzii mai mult sau mai puţin relevante, în funcţie de situaţie. Corupţia judiciară — ce înseamnă?

Definiţia corupţiei judiciare 8. Toate statele membre ale Consiliului Europei au adoptat legislaţie penală — uneori chiar şi instrumente de reglementare — cu privire la actele generale de corupţie, în special în rândul funcţionarilor publici. De exemplu, acceptarea de către un funcţionar public a unei mite este pedepsită aspru de toate statele membre. Cu toate acestea, definiţia corupţiei diferă. În legislaţia statelor membre nu există o înţelegere comună, dincolo de faptul că darea şi luarea de mită este un fenomen specific de comportament corupt și este pedepsită penală.

În ceea ce priveşte în mod specific corupţia în rândul judecătorilor, un număr mic de state membre ale Consiliului Europei au adoptat în mod formal legi penale care prevăd pentru judecătorii care acceptă mită pedepse mai severe decât pentru alţi funcţionari. În marea majoritate a statelor membre, corupţia judiciară intră în aceeaşi definiţie a infracţiunii penale ca şi faptele de corupţie ale altor funcţionari publici. Totuşi, CCJE este de părere că în cadrul şi pentru scopul prezentului Aviz, corupţia în rândul judecătorilor trebuie înţeleasă într-un sens mai larg.

Motivul este rolul foarte important pe care îl are un judecător ca arbitru independent şi obiectiv în cazurile pe care trebuie să le judece.

• Все тени имели резкие, четкие края, и переходной зоны между ночью и днем не существовало.
• Tranzacționare nk
• Depozit de opțiuni binare 10
• Требовалось постоянное умственное усилие, чтобы помнить: законы жизни и смерти были отменены создателями Диаспара.
• Cum să faci bani rapid în vreun fel
• Впервые в жизни он начал постигать истинный смысл понятия Элвин не боялся: он был слишком возбужден.
• Элвин снова посмотрел на экран.

Pentru scopul prezentului Aviz, corupţia judiciară cuprinde conduita necinstită, frauduloasă şi lipsită de etică pe care o manifestă un judecător pentru a dobândi beneficii pentru sine sau pentru terţi. După cum se poate observa în răspunsurile la chestionar [6]din diverse motive, în anumite state percepţia asupra corupţiei în sistemul judiciar membru nu este o reflectare corectă a realităţii.

Percepţia poate fi la fel de dăunătoare pentru funcţionarea unui stat democratic ca şi corupţia în sine. Prin urmare, un capitol suplimentar din prezentul Aviz a se vedea Capitolul IV de mai jos este dedicate descrierii şi analizării acestei probleme specifice. Factori care pot conduce la corupţie în rândul judecătorilor Motivele actelor de corupţie din sistemul judiciar sunt diverse. Acestea pot fi legate de influenţă exercitată din afara sistemului judiciar sau pot avea legătură cu elemente din interiorul sistemului şi pot fi grupate în mai multe categorii: structurale, economice, sociale şi personale.

Navigare în articole

Cu toate acestea, toţi factorii prezentaţi în continuare care contribuie la coruptibilitatea unui judecător au un element comun, şi anume faptul că reprezintă o ameninţare pentru independenţa judiciară şi pentru integritatea judiciară. De multe ori, există legături strânse între 2 sau mai mulţi factori. Lista factorilor nu este exhaustivă.

Independenta financiara in 5 pasi simpli iunie 9, octombrie 1, Independenta financiara poate fi definita ca starea in care averea personala genereaza suficiente venituri pasive pentru a acoperi necesitatile stilului de viata ale unui individ, fara ca acesta sa fie nevoit sa mai lucreze in mod activ. Dupa cum se poate observa din definitie, termenii cheie sunt averea personala si venit pasiv. Obiectivele tale financiare, in cazul in care iti doresti independenta financiara, ar trebui legate de cresterea averii personale in primul rand si de investirea ei in active aducatoare de venit pasiv in al doilea rand. Principiul de baza: Creste activul net bogatia neta an de an; Greseala pe care o face majoritatea: Creste pasivul net an de an — acumuland datorii si bunuri care ii saracesc masini, case de vacanta, credite de consum Intr-un alt articol am vorbit despre de ce-ul din spatele dorintei de a ajunge independent financiar, astazi vreau sa vorbesc despe cum ajungem acolo. Pasii prezentati mai jos reprezinta strategia care sta la baza obiectivului nostru, independenta financiara, coloana vertebrala a intregului nostru sistem de gestionare a banilor.

Ea are rolul de a ilustra principalele pericole de corupţie cu care se poate confrunta un sistem judiciar. În orice stat democratic, pentru buna funcţionare a sistemului este vital ca sistemul judiciar exemplu de raport de independență financiară cu concluzii fie cu adevărat independent.

O lipsă de transparenţă cauzată de împiedicarea accesului la informaţii referitoare la sistemul judiciar facilitează comportamentul corupt, fiind adesea un important factor declanşator pentru corupţie.

• Давно исчезнувшие крысы вынуждены были приобрести подобные же навыки, когда покинув поля, связали свою судьбу с человечеством.
• Opțiuni binare în 4 pași
• Cont demo de pe piața fortelor
• Когда-нибудь, через годы или через века, этот безмозглый студень сгустится вновь, и огромный полип возродится.
• Cum să faci bani într- un mod necinstit
• Казалось, он ничуть не был удивлен, увидев ее .
• В этих постройках, которые казались очень старыми, была использована даже непостижимо древняя идея остроконечной арки.

Există dovezi clare că un sistem judiciar care are în mod tradiţional un înalt grad de transparenţă şi integritate este cel mai protejat în faţa corupţiei. Condiţiile de lucru precare, salarii şi beneficii sociale insuficiente, infrastructura şi echipamentele de slabă calitate, precum și deficitul de personal din sistemul judiciar pot fi motive pentru care un judecător să accepte mai uşor un folos necuvenit.

CCJE atrage atenţia asupra interacţiunii dintre corupţia judiciară şi acceptarea şi tolerarea corupţiei în societate în general. Un mediu slab în sistemul judiciar poate fi la fel de dăunător.

Lipsa unor reglementări cu privire la conduita etică a unui judecător, lipsa informaţiilor generale cu privire la pericolele corupţiei şi lipsa îndrumării din partea managementului instanţei pot conduce la situaţia în care judecătorii să devină indiferenţi la cerinţele legate de o justiţie obiectivă şi imparţială.

Un judecător poate fi victima unui abuz de putere, din partea colegilor sau a grupurilor de influenţă din cadrul sistemului de justiţie.

Se pare că există o opinie larg răspândită că judecătorilor nu pot să se apere suficient împotriva acestor tipuri de presiuni, din cauza naturii specifice a rolului şi poziţiei pe care le au.

O altă serie de factori care pot conduce la un comportament corupt din partea unui judecător au un caracter mai intrinsec. Motivele subiective legate de avansarea sau promovarea în funcţie pot face un judecător să fie mai indiferent la riscul de a fi părtinitor într-un anumit caz.

Mai mult, imaginea unui judecător şi ca o consecinţă imaginea sistemului judiciar este serios afectată ori de câte ori un judecător judecă un caz în care are un interes personal sau financiar direct sau indirect care poate fi afectat de decizia sa. Prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor A. Măsuri generale de protecţie împotriva corupţiei Nu exagerăm atunci când spunem că prevenirea eficientă a corupţiei în sistemul judiciar depinde într-o mare măsură de voinţa politică din statul respectiv în a oferi măsurile instituţionale, structurale şi organizaţionale de protecţie care să permită existenţa unui sistem judiciar independent, transparent şi imparţial.

Fiecare stat membru ar trebui să implementeze cadrul legislativ şi de reglementare necesar pentru a preveni corupţia în sistemul de justiţie. De asemenea, ar trebui să ia toate măsurile pentru a garanta şi menţine o cultură a integrităţii judiciare, o cultură a toleranţei zero faţă de corupţie, la toate nivelurile sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte personalul din instituţii, precum şi o cultură exemplu de raport de independență financiară cu concluzii respectului faţă de rolul specific al sistemului judiciar.

Totuşi, combaterea corupţiei nu ar trebui folosită pentru a prejudicia independenţa sistemului judiciar. Voinţa politică este esenţială atunci când vorbim despre asigurarea personalului, infrastructurii şi echipamentelor în sistemul judiciar. Asigurarea unor condiţii de lucru cum ar fi clădiri şi echipamente funcţionale pentru instanţe, precum şi suficient personal compatibile cu demnitatea misiunii judiciare pot servi ca inhibitori puternici pentru orice comportament corupt.

În consecinţă, CCJE doreşte să sublinieze că este responsabilitatea fiecărei ţări să pună la dispoziţie un buget suficient pentru dotarea rezonabilă a sistemului judiciar, astfel încât justiţia să se facă prin decizii bine fundamentate şi prompte. De asemenea, apelează la autorităţile competente să asigure întotdeauna un nivel adecvat al salariilor, pensiilor şi altor beneficii sociale. Merită remarcat de asemenea în acest context faptul că sistemul judiciar este la fel de puternic și robust precum pilonii săi.

De exemplu de raport de independență financiară cu concluzii, asigurarea unui nivel adecvat al salariilor, beneficiilor sociale și echipamentelor pentru personalul auxiliar este la fel de vitală pentru un sistem judiciar fără corupţie precum asigurarea condiţiilor de lucru potrivite pentru judecătorii înşişi. Regulile de conduită pentru judecători pot fi de asemenea o măsură de protecţie eficientă în prevenirea corupţiei.

Cele mai răspândite exemple de astfel de reguli sunt obligaţia de a păstra discreţia şi obligaţia de a fi rezervat. Cu toate acestea, CCJE doreşte să sublinieze că există o legătură clară între gradul de transparenţă a sistemului judiciar, pe de o parte, şi rolul pe care şi-l asumă judecătorii în societate, pe de altă parte. Este de necontestat faptul că, datorită rolului său particular în interacţiunea dintre echilibrul puterilor, un judecător ar trebui să manifeste întotdeauna discreţia şi rezerva necesară pentru exercitarea corectă a sarcinii pe care o are.

Însă acest lucru nu înseamnă că un judecător trebuie să fie un outsider al societăţii. De fapt, pare mai uşor pentru cineva poziţionat în mijlocul societăţii şi în legătură cu realităţile sale să ia — şi, acolo unde este necesar, să explice — o decizie pe care publicul larg o poate înţelege şi accepta.

Cu toate acestea, un judecător ar trebui să se abţină de la orice activitate politică ce i-ar putea compromite independenţa sau pune în pericol imparţialitatea. Consolidarea integrităţii judecătorilor Cea mai importantă măsură de prevenire a corupţiei în rândul judecătorilor pare să fie dezvoltarea şi menţinerea unei adevărate culturi a integrităţii judiciare.

Se pare că nu există o definiţie unică a acestui termen, însă fără îndoială există o înţelegere comună asupra elementelor constitutive ale integrităţii judiciare.

Calificativul se acordă în baza constatărilor rezultate în urma inspecției de calitate și a proporției de realizare a obiectivelor inspecției stabilite în condițiile prezentelor norme, în urma evaluării activității auditorului financiar supus inspecției pentru asigurarea calității; Controalele tematice se finalizează prin încheierea unei Note de constatare;

Cadrul de reglementare instituţional şi organizaţional Un pilon important al integrităţii judiciare este cadrul formal pe care deja l-am menţionat — legislativ sau de reglementare — cu privire la poziţia sistemului judiciar precum şi a unui judecător în cadrul sistemului. Ca regulă generală, în statele membre ale Consiliului Europei, o combinaţie între Constituţia fiecărui stat membru acolo unde există în formă scrisă şi statutul statutele centrale cu privire la funcţionarea sistemului judiciar inclusiv legislaţia secundară, directivele, circulare etc.

17 Comments

Principiile de bază sunt de regulă detaliate în regulamente specifice privind dezvoltarea carierei judecătorului — selecţie, numire, promovare şi avansare, formare, evaluarea performanţei şi responsabilitatea disciplinară a judecătorilor.

Şi aici, CCJE doreşte să menţioneze faptul că respectă în totalitate culturile şi tradiţiile judiciare diferite din statele membre. Cu toate acestea, poate, în baza unei analize comparative şi a experienţei profesionale, să identifice şi să descrie criterii obiective pentru dezvoltarea adecvată şi transparentă a carierei în sistemul judiciar.

Respectarea acestor criterii are un impact pozitiv asupra menţinerii unui climat de integritatea judiciară în fiecare sistem, acest lucru fiind valabil indiferent de reglementările specifice fiecărei ţări.

La nivel instituţional, CCJE consideră că sistemul judiciar însuşi ar trebui, în esenţă, să fie responsabil de dezvoltarea carierei judecătorilor, inclusiv prin programe de formare prin instituţii de formare judiciară autonome. Majoritatea Statelor membre au încredinţat unor înalte consilii judiciare sau altor organisme autonome compuse majoritar din practicieni cele mai relevante decizii privind selecţia, numirea, promovarea şi avansarea, evaluarea performanţei şi procedurile disciplinare.

O altă modalitate este implicarea în aceste decizii a Curţii Supreme relevante. În ceea ce priveşte selecţia, numirea şi promovarea judecătorilor, CCJE consideră că este foarte important ca procesul să se bazeze pe constatări obiective cu privire la abilităţile legale şi extra-legale ale candidaţilor.

Deciziile ar trebui să fie bazate pe merite [8] şi ar trebui luate de organisme ne-politice [9]din care să facă parte majoritar persoane din sistemul judiciar. Indiferent de metoda adoptată de Statul membru, candidaţii respinşi ar trebui să aibă dreptul să conteste decizia sau cel puţin procedura în care a fost luată decizia, astfel încât să se asigure obiectivitatea şi transparenţa procesului [10].

Publicul larg ar trebui să aibă acces la informaţiile generale cu privire la procedura de selecţie şi de exemplu de raport de independență financiară cu concluzii [11].

CCJE nu recomandă verificări care merg dincolo de verificarea general acceptată a cazierului şi situaţiei financiare a unui candidat. Cu toate acestea, unele ţări fac verificări detaliate ale integrităţii, care includ istoricul personal, familial şi social al unui candidat. Aceste verificări sunt de obicei derulate de serviciile de securitate.

În statele unde au loc astfel de verificări, acestea ar trebui să se desfăşoare potrivit unor criterii care pot fi evaluate în mod obiectiv. Candidaţii ar trebui să aibă dreptul să acceseze orice informaţii obţinute. Un candidat respins pe baza unui astfel de control trebuie să aibă dreptul să facă apel la un organism independent şi, în acest scop, să aibă acces la rezultatele unui astfel de control.

Ar trebui să se facă distincţie între judecătorii care candidează pentru a intra în sistemul judiciar şi judecătorii în funcţie. Sub nicio formă lupta împotriva corupţiei în rândul judecătorilor nu ar trebui să conducă la interferenţa unui serviciu secret în justiţie.

Corupţia în rândul judecătorilor este o infracţiune şi prin urmare ar trebui tratată în cadrul stabilit de lege. În plus, CCJE doreşte să atragă atenţia asupra efectelor negative ale lustraţiei ca mijloc de combatere a corupţiei. Procesul prin care toţi judecătorii sunt evaluaţi din punct de vedere al corupţiei, iar cei care nu trec evaluarea sunt eliberaţi din funcţie şi posibil trimişi în judecată, poate fi instrumentalizat şi astfel utilizat în mod incorect pentru a elimina judecătorii "indezirabili" politic.

Simplul fapt de a fi judecător într-un stat membru în care sistemul judiciar este compromis la nivel sistemic este, din punct de vedere al standardelor democratice, insuficient pentru a stabili responsabilitatea individuală a judecătorilor. Un alt aspect care rezultă de aici priveşte garanţia că procesul va fi desfăşurat de organisme competente, independente şi imparţiale. Atunci când este corect pus în practică, un sistem de evaluare este un mijloc foarte eficient de a lua decizii de promovare şi avansare mai obiective şi mai serioase.

Acesta contribuie de asemenea la transparenţa sistemului judiciar în întregul său. Un bun sistem de evaluare a performanţei ţine cont de asemenea de integritatea judiciară a judecătorului evaluat. Acest lucru este diferit exemplu de raport de independență financiară cu concluzii verificarea deciziilor individuale luate de judecător, acesta constituind o violare evidentă a independenţei judiciare. În cele din urmă, procedurile disciplinare reprezintă un mecanism de reglementare important în combaterea corupţiei.

Scopul principal al CAIM este acela de a dezvolta și menține la un nivel înalt calitatea inspecțiilor pentru asigurarea calității efectuate de statele membre și, indirect, de a contribui la menținerea și creșterea calității auditului statutar la nivel european. Inspecțiile periodice se desfășoară cel puțin o dată la 6 ani. Pentru entitățile de interes public, frecvența inspecțiilor este cel puțin o dată la 3 ani. În cadrul acestui interval programarea inspecțiilor se realizează în funcție de riscul atribuit fiecărui auditor financiar persoană fizică și firmă de audit ca urmare a calibrării modelului de risc elaborat de ASPAAS în conformitate cu procedura operațională de inspecții.

În opinia CCJE, procedurile disciplinare ar trebui să fie întotdeauna puse în practică de organisme judiciare cum ar fi o comisie sau un tribunal disciplinar, sau o filială a înaltului consiliu judiciar. Astfel nu numai că se instituie un instrument de auto-reglementare a sistemului judiciar, ci se garantează în acelaşi timp că persoanele cu experienţa profesională necesară evaluează dacă un anumit comportament ar trebui să atragă după sine o răspundere disciplinară şi, în cazul în care acest lucru este necesar, care este sancţiunea cea mai potrivită şi proporţională [12].

Independenta financiara in 5 pasi simpli

Mai mult, judecătorii ar trebui să aibă întotdeauna dreptul să conteste în faţa unui organ judiciar sancţiunile disciplinare care le sunt aplicate [13]. Principii directoare cu privire la conduita etică, consilierea etică şi formarea pe teme privind etica De regulă, aceste principii au fost elaborate fie de un organism sau de mai multe organisme de auto-guvernare judiciară, fie de principala asociaţie a judecătorilor din acel stat. La fel de important ca elaborarea și adoptarea acestor reguli, este, în mod clar, ca ele să fie asumate de judecători, dacă sunt înţelese şi aplicate în practică.

Pentru a atinge acest scop, este sarcina autorităţilor competente să ofere îndrumarea adecvată judecătorilor cu privire la modul în care ar trebui să se comporte atunci când se confruntă cu dileme etice specifice.

Această îndrumare ar trebui oferită  chiar din interiorul sistemului judiciar. O posibilitate este punerea la dispoziţia judecătorilor a unor materiale în format electronic sau fizic cu privire la comportamentul cel mai adecvat în situaţii concrete. În plus, CCJE consideră că un aspect vital al implementării unei veritabile culturi a integrităţii în sistemul judiciar este furnizarea unei instruiri adecvate cu privire la conduita etică.

Ar trebui să fie datoria fiecărui judecător, indiferent de vârstă sau experienţă, să participe în mod regulat la astfel de instruiri.

Aceste instruiri ar putea de asemenea să se desfăşoare în formate mai puţin formale, în grupuri colegiale. Schimbul de experienţă şi discuţiile între colegi, sub îndrumare, par să fie mijloace eficiente de a menţine gradul de conştientizare cu privire la pericolele corupţiei.

CCJE doreşte totuşi să sublinieze că aceste programe de instruire ar trebui completate de consiliere individuală pe teme de etică, preferabil realizată de colegi. O soluţie ar putea fi numirea unui ofiţer de etică sau o comisie de etică în fiecare instanţă de o anumită dimensiune [14].

Este responsabilitatea preşedinţilor de instanţă să ia iniţiativa cu privire la acest aspect. Ei joacă un rol vital în implementarea unui concept solid privind îndrumarea etică în acele instanţe, şi astfel în promovarea unei culturi veritabile a integrităţii judiciare.

Această înţelegere a rolului unui preşedinte de instanţă referitor la îndrumarea etică este în conformitate cu Avizul CCJE Nr. În plus, autorităţile judiciare centrale ar trebui să ofere la cerere îndrumare pe teme de etică, în regim de confidenţialitate.

Evitarea conflictelor de interes CCJE consideră că ar trebui să exemplu de raport de independență financiară cu concluzii măsuri de protecţie sistemice pentru a evita situaţiile în care un judecător judecă un caz în care are interese personale sau financiare directe sau indirecte care ar putea fi afectate de decizia sa. Orice act de acceptare a unui cadou din partea unui judecător, în legătură cu îndeplinirea sarcinilor sale judiciare poate fi exemplu de raport de independență financiară cu concluzii ca folos necuvenit.