Definirea opțiunilor emitentului

Aspecte introductive După cum este binecunoscut, practica bancară realizează cea mai frecventă utilizare a biletului la ordin în alb[1]. Astfel, împrumutatul, încheind contractul de credit cu banca creditoare, garantează executarea contractului de credit, respectiv restituirea sumei împrumutate și a dobânzii aferente acesteia, precum și plata eventualelor penalități de întârziere distincte aplicabile asupra tranșei de credit și dobânzii neachitate la scadență, prin contracte de cauțiune, gaj ori ipotecă.

Garantarea[2] plății sumelor indicate mai sus se face însă, în practică, și prin emiterea de către împrumutat, în beneficiul băncii, a unui bilet la ordin în alb[3]. Emitentul împrumutat emite biletul la ordin în alb în beneficiul băncii, lăsând necompletată cel puțin suma ce urmează a fi înscrisă în titlul cambial, căci rata dobânzii poate varia în funcție de rata inflației ori de alte criterii, iar eventualele penalități de întârziere la plata cărora urmează a fi ținut împrumutatul nu pot fi încă cunoscute în momentul emiterii titlului cambial în definirea opțiunilor emitentului, suma ce va fi datorată de împrumutatul emitent fiind imposibil de determinat, în concret, la data emisiunii biletului la ordin în alb.

De asemenea, împrumutatul emitent are posibilitatea de a completa în biletul la ordin data scadenței, corelând-o cu termenele de rambursare a tranșelor creditului, sau poate lăsa necompletată, în biletul definirea opțiunilor emitentului ordin emis în alb, și data scadenței, aceasta urmând a fi completată de banca beneficiară potrivit înțelegerii părților și prevederilor legale.

Înainte de prezentarea biletului la ordin la plată împrumutat, banca beneficiară va completa titlul cu suma compusă din tranșa de credit nerestituită și dobânzile aferente neachitate de împrumutat la scadență, precum și din penalitățile de întârziere calculate prin raportare la întârzierile la plată de care se face culpabil emitentul.

În ipoteza în care a fost lăsată în alb și scadența, banca va completa în biletul la ordin, înainte de prezentarea la plată, și scadența. Completarea biletului a ordin în alb trebuie făcută de bancă în termen de 3 ani de la data reală a emiterii, conform art. În practică, asumarea garantării obligației împrumutatului rezultată din contractul de credit prin emiterea imediată de către acesta a unui bilet la ordin în alb este angajată în chiar cuprinsul contractului de credit ori într-un act adițional la acesta, arătându-se că împrumutatul se obligă să emită în beneficiul băncii un bilet în alb pentru suma reprezentând credit scadent, dobândă aferentă și penalități de întârziere calculate asupra acestora sunt adăugate, după caz, și comisioanele, cheltuielile de recuperare, de asigurare și conservare a garanțiilor și toate celelalte costuri și sume datorate băncii în baza contractului de credit.

Biletul la ordin în alb astfel emis cu titlu de garanție este, la rândul lui, avalizat[4] de către o terță persoană[5], care devine obligat în raportul cambial, față de banca beneficiară, solidar și în același mod ca acela pentru care a garantat.

Browser incompatibil

Considerații cu privire la biletul la ordin în alb 1. A Legea nr. Biletul la ordin este înscrisul cambial care nu cuprinde elementele necesare cerute de Legea nr. Biletul la ordin în alb este acela căruia îi lipsesc una sau mai multe din condițiile lui esențiale[9], dar care cuprinde în mod obligatoriu semnătura emitentului dată în formă cambială.

Pentru definirea opțiunilor emitentului obligația cambială să nască, câștiguri reale pe internet pentru începători suficient ca documentul să cuprindă semnătura emitentului dată în formă cambială[10].

Această semnătură este cheia valabilității titlului cambial în alb, legiuitorul atribuind, în principiu, emitentului care a semnat în formă cambială paternitatea conținutului său[11]. S-a arătat că un titlu cambial în alb există de drept abia când hârtia neumplută a trecut, după intenția creatorului ei, ca titlu în alb, din mâna acestuia la altă persoană.

Dacă o terță persoană se pune, fără știrea emitentului, în posesiunea titlului lipsit, în afară de semnătura emitentului, de unele condițiuni esențiale și dacă umple ea acest titlu în alb, emitentul nu răspunde de plata titlului.

Definirea opțiunilor emitentului răspundere se naște abia când emitentul trece hârtia neumplută la altul, îndreptățindu-l, fie și numai tacit, să facă din această hârtie un titlu cambial legal[12]. Biletul la ordin este emis de la început și în mod voluntar fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent beneficiarului de a-l completa conform înțelegerii intervenite între ei[13]. Titlul cambial în alb este emis în mod voit cu lipsa indicării unuia sau a tuturor elementelor esențiale cerute de lege, afară de semnătura emitentului dată în formă cambială, dobândind eficacitate deplină prin completarea titlului cambial, făcută fără intervenția emitentului, fie de primitorul originar, fie de unul subsecvent giratarconform, în principiu, înțelegerii dintre emitent și primitor[14].

Trebuie deosebit biletul la ordin în alb de biletul la ordin incomplet, deoarece, la acesta din urmă, omisiunea emitentului de a completa titlul cu mențiunile esențiale cerute de lege este involuntară, neintenționată, nedeliberată, titlul fiind de la începu nul[15], posesorul neavând mandatul emitentului pentru completare. Chiar dacă, în final, și biletul la ordin în alb poate să aibă aceeași soartă ca și biletul la ordin incomplet, adică să fie nul atunci când beneficiarul îl pune în executare, cerând plata fără a completa[16] titlul cu toate mențiunile impuse de lege, distincția de mai sus se impune a fi făcută.

Se observă că aceste ultime definiții pun accentul pe caracterul intenționat, voluntar al emiterii biletului la strategie ușoară cu opțiuni binare în alb titlului definirea opțiunilor emitentului în alb de către emitent. Desigur, intenția emitentului de a emite titlul cambial fără ca acesta să cuprindă celelalte mențiuni obligatorii impuse de lege, afară de semnătura sa cambială, trebuie să fie manifestată în sensul ca titlul definirea opțiunilor emitentului să poată fi completat potrivit dreptului definirea opțiunilor emitentului completare conferit de emitent prin înțelegerea sa cu primul beneficiar, căci dacă emitentul a intenționat să emită titlul cambial fără mențiunile cerute de lege și fără drept de completare, înseamnă că acesta a intenționat să emită de la bun început un titlu cambial nul.

Așadar, emitentul conferă în mod intenționat beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb. Astfel, intenția emitentului de a emite biletul la ordin în alb, deci un bilet la ordin valabil și nu nul, rezultă din acordarea către definirea opțiunilor emitentului a unui drept de completare ce urmează a fi exercitat potrivit înțelegerii emitentului cu beneficiarul. definirea opțiunilor emitentului

Acest drept, această putere de completare poate fi dată explicit, în toate amănuntele sale, sau tacit[17]. Primitorul unui titlu cambial în alb, purtând numai semnătura emitentului, are un mandat tacit de completare a celorlalte date[18]. Înțelegerea de completare poate fi expresă explicită sau tacită, aceasta din urmă putând rezulta din celelalte mențiuni ale cambiei ori din cuprinsul raportului fundamental care a determinat emiterea biletului la ordin în alb[19].

În practica judecătorească s-a decis că art. Simpla prezumție dedusă din forma în alb a definirea opțiunilor emitentului cambial este suficientă pentru a se deduce voința emitentului de acordare către posesor a dreptului de a completa orice lipsă a respectivului titlu[21].

Avându-se în vedere că dreptul de completare, respectiv acordul de completare, poate fi și tacit, s-a arătat în doctrină că distincția dintre titlul cambial în alb și titlul cambial incomplet este numai teoretică, deoarece în practică nu se poate stabili care este diferența între un titlu cambial în alb și un titlu cambial incomplet, ambele titluri putând fi completate[22].

Astfel, chiar dacă este corect a se spune în teorie că este necesară intenția emitentului de a emite în alb titlul cambial, în practică această problemă nu se pune, datorită prezumției legale în sensul existenței unui mandat tacit de completare acordat beneficiarului, acesta fiind și motivul pentru care, în unele definiții date în doctrină, nu se spune nimic special despre necesitatea existenței intenției emitentului, ci numai că redactarea înscrisului cambial în alb să nu împiedice, ci definirea opțiunilor emitentului permită, fără intervenția emitentului, transformarea sa într-un titlu complet, adică respectivul înscris să fie apt să devină un titlu cambial[23].

Într-o definirea opțiunilor emitentului dată în doctrină[24] se arată că biletul la ordin în alb este înscrisul, intitulat astfel, redactat pe formularul tip, care cuprinde un text incomplet, dar conține obligatoriu mențiunile privind identitatea și semnătura emitentului. Distincția dintre titlul cambial în alb, care este valabil, și titlul cambial incomplet, care este nul, poate opera doar printr-o mențiune înscrisă pe titlu, prin care emitentul îl împuternicește pe beneficiar să completeze cambia potrivit înțelegerii dintre ei[25].

În acest sens, într-o soluție din practica judecătorească[26] s-a decis că, potrivit prevederilor art.

• Condiții de comparație a opțiunilor binare
• Câștigurile fără investiții ușor și rapid
• Tactici și strategii de opțiuni binare pe
• În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1.

Numai astfel se poate stabili cu certitudine că omisiunea completării tuturor mențiunilor prevăzute la art. În cauză, o astfel de mențiune nu a fost făcută și, prin urmare, biletele la ordin sunt nule. Exclusiv în acest fel s-ar putea dovedi intenția emitentului de a emite în alb respectivul titlu și faptul că titlul cambial nu este emis incomplet și deci nul.

Trebuie observat că Legea nr. De asemenea, în lipsa unei precizări exprese a legii, se admite că din titlu cambial pot lipsi una, mai multe[30] sau chiar toate mențiunile esențiale, cu excepția semnăturii pusă de emitent pe titlul în alb. Normele emise de Banca Națională a României nu pot modifica Legea nr.

emitent - definiție și paradigmă | dexonline

De altfel, pct. Deci, biletul la ordin în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura emitentului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. Din coroborarea art. Aceeași este situația și în privința Normelor tehnice nr. Desigur, existența unei mențiuni exprese inserate în titlul cambial, exprimând intenția emiterii acestuia în alb, ar fi foarte utilă probațiunii intenției emitentului, însă ea nu este impusă de Legea nr.

În sensul celor de mai sus, Norma nr. Din cuprinsul pct.

În fapt, este vorba despre mențiunile de la art. Aceasta nu înseamnă însă că, prin înțelegerea de completare, emitentul nu poate limita definirea opțiunilor emitentului cuantumul sumei care urmează a definirea opțiunilor emitentului înscrisă în titlul cambial emis în alb[33].

Prin această înțelegere nu se încalcă caracterul autonom a cărui existență este și pusă sub semnul întrebării în cazul titlului cambial în alb și abstract[34] al cambiei, căci înțelegerea de completare are legătură și se raportează la titlul în alb și nu la raportul fundamental.

Mai mult, titlul cambial în alb este valabil, conform prezumției legale extrase din art. După cum s-a indicat mai sus, conferirea dreptului de completare și înțelegerea implicită, tacită dintre părți vor rezulta din celelalte mențiuni ale cambiei ori din cuprinsul raportului fundamental care a ocazionat emiterea lui.

Dacă în acesta din urmă nu se pot găsi elementele pe baza cărora să se stabilească limitele facultății de completare, posesorul va putea completa titlul cambial cu mențiunile pe care la va considera compatibile cu raporturile dintre părți, ținând seama însă că, deși nu există niciun fel de convenție, emitentul va putea opune excepția de completare abuzivă atunci când completarea este în mod evident definirea opțiunilor emitentului echității[35].

Această soluție nu contravine naturii formale a titlului cambial și siguranței circuitului acestuia, ci este conformă art. Bineînțeles, prin aceasta nu trebuie să se înțeleagă faptul că emitentul titlului cambial în alb nu trebuie să acționeze, atunci când îl emite, cu intenția de a acorda beneficiarului un drept de completare, respectiv nu trebuie să se înțeleagă faptul că emitentul titlului nu a avut intenția de a-l emite în alb, ci l-a emis din greșeală incomplet, ori l-a emis în mod voit incomplet și deci nul.

Căci, după cum s-a spus[37], nu se poate ca fapte de pură întâmplare să determine existența unei instituțiuni juridice, doar faptul material simplu de emitere a titlului cambial, cu inserarea numai a semnăturii emitentului, luat în mod izolat, neputând duce la atingerea scopului, adică la transformarea semnăturii dată pe un titlu într-un titlu cambial, fiind deci necesar definirea opțiunilor emitentului factorul volitiv, reprezentat de intenția emitentului din momentul emiterii titlului cuprinzând doar semnătura de a se obliga cambial în viitor.

Intenția emitentului titlului nu trebuie raportată la autorizarea posesorului de a o completa, ci la nașterea unei viitoare obligații cambiale, căci legiuitorul român, recunoscând valabilitatea titlului cambial în alb, s-a concentrat asupra consecințelor juridice în caz de completare abuzivă, trecând cu ușurință peste celelalte probleme pe care le ridică[40].

Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât titlul emis în alb a fost predat în mod voluntar beneficiarului de către definirea opțiunilor emitentului, fiind de presupus, conform regulilor de interpretare a obligațiilor, că emitentul a dorit să se oblige în mod valabil prin emiterea biletului la ordin în alb și nu că ar fi intenționat ca, prin emiterea acestuia, să nu se producă niciun efect juridic cambial.

Astfel, în doctrină s-a arătat că fundamentul juridic al dreptului de completare izvorăște din lege și devine inerent titlului cu care se transmite. Existența contractului de completare se presupune din faptul emiterii titlului incomplet, iar conținutul, limitele și durata împuternicirii urmează a fi dovedite.

În ipoteza în care emitentul n-a înțeles să transmită dobânditorului dreptul de a completa definirea opțiunilor emitentului, convenția de completare este subînțeleasă pentru dobânditorul de bună-credință[41].

• Ce crezi despre opțiunile binare
• Câștigați bani pe internet finanțați cum să câștigați bani
• Limită de opțiuni reale
• Băncii și alte instituții financiare Organizații supranaționale Tipuri de obligațiuni[ modificare modificare sursă ] Tipuri de obligațiuni în funcție de dobândă[ modificare modificare sursă ] Obligațiune cu rată fixă sau directă negarantată Certificat cu rată flotantă Obligațiune cu cupon zero Obligațiunea cu rată fixă sau directă negarantată nu are nici un fel de caracteristici speciale și raportează investitorilor o dobândă fixă de-a lungul întregii perioade până la scadență.
• Obligațiune - Wikipedia

Excepția lipsei intenției de emitere a titlului cambial în alb este o excepție personală subiectivă absolută, definirea opțiunilor emitentului ea se poate invoca de oricare dintre debitorii cambiali împotriva posesorului care a făcut completarea titlului în alb[42] ori care l-a dobândit completat, dar a fost de rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea acestuia și care cere plata, sarcina probei revenind celui care o invocă.

Față de existența prezumției legale desprinse din art. B Pentru a fi înțelesă opțiunea în sensul interpretării desprinderii unei prezumții legale de existență a unui drept de completare în favoarea beneficiarului titlului cambial emis în alb, definirea opțiunilor emitentului rezultă din conținutul art. Astfel, se impune a se acorda o protecție sporită drepturilor și intereselor emitentului neglijent al titlului cambial în alb față de eventualele abuzuri ale beneficiarului ori dobânditorilor ulteriori ai titlului în alb, sau trebuie ca respectiva protecție să fie acordată acestora din urmă, prezumându-se în sensul că un titlu cambial ce poartă doar semnătura emitentului și eventual și unele dintre mențiunile speciale impuse de lege implică intenția emitentului de a se obliga și acorda dreptul de completare în mod tacit beneficiarului?

Obligațiune

Facilitarea circuitului cambial și întărirea creditului ar impune ultima variantă. Însă, pe lângă comparația de mai sus făcută între emitentul titlului în alb și beneficiarul acestuia, mai este necesar a se face și o altă cercetare, și anume cea a interesului emitentului titlului cambial în alb, care a intenționat a se obliga cambial prin emiterea în acest mod a respectivului titlu, dar care a neglijat să realizeze o manifestare expresă în acest sens, alta decât simpla semnătură cambială, în comparație cu interesul unui emitent neglijent care a emis, fără intenția de a produce efecte juridice, un titlu cambial incomplet, deci nul.

Trebuie sancționată cu nulitatea titlului cambial în alb neglijența emitentului acestuia de a menționa în mod expres respectiva intenție a sa de emitere a titlului în alb în scopul producerii de efecte juridice? Poate fi această lipsă de dovadă stipulată în mod expres un motiv suficient pentru a anula un titlu cambial emis cu voința de a declanșa efecte juridice cambiale? Consider că preferabil este să fie acordată preferință emitentului titlului cambial în alb care a intenționat a se obliga cambial prin emiterea în acest mod a respectivului titlu, dar care a neglijat să realizeze o manifestare expresă în acest sens, alta decât simpla semnătură cambială.

Or, prin impunerea unui formalism rigid definirea opțiunilor emitentului privire la probațiunea intenției emitentului care a voit a se obliga cambial prin emiterea titlului în alb și conferirea dreptului de completare beneficiarului, fără definirea opțiunilor emitentului să insereze în titlu o dovadă expresă a intențiunii sale, se aduce atingere în mod evident unei obligații cambiale conforme voinței emitentului, care însă nu ar putea fi probată, efectele sale fiind deci împiedicate.

Circulația rapidă și ușoară a titlului cambial, precum și încrederea economică pe care acesta îl reclamă ar fi afectate, iar obligații cambiale care s-ar putea naște în mod valabil și care corespund intenției reale a emitentului ar fi anulate. Or, este preferabil să se lase o mai mare libertate de emitere și circulație a titlurilor cambiale ceea ce se realizează prin desprinderea unei prezumții legale din art.

Evoluția și impunerea titlului cambial în alb ca figură juridică concură în sensul adoptării poziției definirea opțiunilor emitentului mai sus. Astfel, în doctrină s-a arătat că titlul cambial în alb este o creațiune a traficului comercial și s-a născut nu numai praeter legem, ci direct contra legem, căci, deși legislațiile îi contestau existența de drept, lipsa fie și numai a uneia dintre condițiunile esențiale excluzând calitatea și efectele specifice ale cambiei, cambia în alb l-a silit chiar și pe judecător să calce această dispozițiune hotărâtă a legii, recunoscându-i existența[43].

Deci, titlul cambial în alb a apărut datorită unor necesități practice de a lăsa anumite mențiuni esențiale necompletate, spre a fi completate în viitor, iar comercianții au continuat, din motive evidente de flexibilitate, încredere și celeritate specifice activității acestora, să utilizeze între ei titlurile cambiale în alb, cu toate că legislația, jurisprudența și doctrina le-au fost defavorabile.

A Admiterea prezumției legale a mandatului tacit acordat beneficiarului de către emitentul titlului în alb cu privire la dreptul de completare nu înseamnă însă că titlul în alb ar putea fi completat în mod discreționar, necenzurabil, de către beneficiar. Cu privire la înțelegerea de completare, în doctrină s-a arătat că, fiind dată tacit puterea de completare, îndreptățitul totuși nu poate umple titlul cambial după bunul definirea opțiunilor emitentului plac, ceea ce ar rezulta de altfel din natura formală a titlului cambial, ci el trebuie să țină cont de interesele autorului său[44].